Meditația
Meditația - O tehnică de relaxare
Efectele meditaţiei în sănătate se bazează pe unitatea minte-corp. Practicarea meditaţiei este acceptată în general ca un tratament corp-minte pentru probleme ce ţin de sănătate şi starea generală de bine.
Există multe tipuri de meditaţie care au rolul de a induce o stare de relaxare. O parte dintre acestea se folosesc ca „instrumente” în managementul stresului, şi aici amintim:
- Meditaţia concentrată
- Meditaţia interioară
- Practica mindfulness
- Meditaţia strategică
Elementul comun în toate formele de meditaţie sunt stimulii sau lucrurile asupra cărora practicanţii îşi focusează atenţia. Stilmulul reprezintă ceva asupra căruia se insistă, şi în funcţie de acest aspect putem categorisi formele de meditaţie dupa cum urmează:
- Repetiţia mentală – această formă de meditaţie constă în persistenţa asupra unui eveniment mental. Un exemplu clasic ar fi „mantra”, in care un cuvânt sau o frază sunt repetate de foarte multe ori. Formatul mantrei poate fi o listă de cuvinte din Sanskrită, poate cuprinde cuvinte ca iubire, pace; poate avea versuri formate din „Om mani padme hum”, care provin din budismul tibetan. În meditaţia Sikh (India) este repetat timp de 10-20 de minute pe zi, cuvântul Vahiguru care semnifică „lumină minunată”.
- Repetiţia fizică - constă în focusarea atenţiei asupra unui act fizic. Un stil vechi yoghin (hindu) al meditaţiei repetate se concentrează asupra repetiţiilor fizice şi respiraţiei. Sunt multe abordări în yoga, iar una dintre ele, Hatha Yoga, foloseşte diferite forme de control ale respiraţiei şi numararea respiraţiilor (pranayama). Hata Yoga se focusează pe educaţia fizică şi pe practica posturilor numite asanas. Musulmanii sufişti sunt cunoscuţi pentru practicarea unui dans continuu, circular sau învolburat.
- Contemplarea problemei_ – aici obiectul focalizat constă în încercarea de a rezolva o problemă ce conţine componente paradoxale. Exemplul clasic aici este Zenul koan.
- Concentrarea vizuală – aici obiectul spre care ne indreptam toata atenţia şi intenţia este reprezentat de o imagine – o fotografie, flacăra unei lumânări, o frunză, o scenă relaxantă, etc. În culturile estice este folosită pentru concentrare vizuală Mandala. Aceasta este un design geometric ce dispune de un pătrat într-un cerc, care reprezintă uninunea dintre umanitate şi univers.
Studiile au demonstrat că practicarea meditaţiei ajută la:
- reducerea semnificativă a anxietăţii percepute în condiţiile în care este practicată de minimum trei ori pe săptămână timp de 20 de minute pe o perioadă de cel puţin patru săptămâni;
- reducerea excitaţiei autonome;
- îmbunătăţeşte concentrarea atenţiei;
- reduce rectivitatea la stres cu un răspuns rapid la impactul stresorului;
- aduce practicantul într-o stare de rată metabolică anormal de scăzută (hypometabolic state), asupra căreia acesta deţine controlul;
- încetineşte ritmul cardiac în timpul practicii;
- scade tensiunea arterială şi hipertensiunea;
- o rezistenţă mai bună a pielii;
- îmbunătăţeşte abilităţile perceptuale;
- ajută la îmbunătăţirea memoriei şi a inteligenţei;
- joacă un rol important în creativitate şi auto-actualizare.
Beneficiile meditației de orice fel și nu numai, reprezintă o oază de liniște pentru fiecare dintre noi intr-o lume care se afla intr-o continua mișcare și evoluție. Organismul nostru se adaptează în propriul sau ritm la cerințele din mediul exterior, iar pentru a gasi un echilibru între aceste două variabile este important să identificăm metoda de relaxare potrivită personalitații noastre.
În concluzie, nu uitați:
”O călătorie de 2000 de kilometri începe întotdeauna cu primul pas!”
autor:
Cristina Ionescu
, publicat:
9 Iulie 2015, 17:54