Articol Selfpower
Acceptă realitatea și asumă-ți schimbarea!
Zâmbește, respiră și ia-o încet!
Am observat în articolul anterior că este posibil ca o mare parte dintre îngrijorările noastre să se formeze datorită convingerii că îngrijorarea ne protejează, ne pregătește și ne motivează. Poate aceste aspecte chiar ne oferă senzația că suntem responsabili și că sunt realiste. Însă întrebarea este "Ce putem schimba dacă am identificat îngrijorările neproductive?".
Pentru a răspunde la această întrebare este necesar să să analizăm un mod diferit de a "cunoaște" realitatea. Cu alte cuvinte vom învăța cum să acceptăm realitatea și cum să ne asumăm schimbarea pentru a obține ceea ce dorim.
Acceptarea înseamnă să vedem lucrurile așa cum sunt cu adevărat și nu așa cum credem noi că sunt. Avem tendința de a vedea realitatea prin propriile noastre percepții care se creează datorită experiențelor pe care le-am avut în trecut.
De multe ori, deși momentul prezent și situația cu care ne confruntăm sunt diferite de experiențele anterioare, noi acționăm în același mod deoarece creierul nostru și-a format deja o cale pe care o urmează de fiecare dată când consideră că este amenințat sau este în pericol.
Acceptarea reprezintă capacitatea de a fi conștient de ceea ce e real aici și acum, nu de ceea ce s-ar putea întâmpla.
Să luăm exemplul respirației. De câte ori nu ați auzit spunându-se că respirația este un element foarte important de care ar trebui să ținem cont. Atunci când practicăm orice tip de sport sau meditație, instructorii ne spun să ne concentrăm pe respirație. Acum, focusează-ți mintea pe respirație: Ce trăire ai? Inspiri sau expiri? Ce observi în acest moment? Focusându-te pe respirație ești conectat la acest moment, ești în prezent. În timp ce te concentrezi pe respirație probabil observi cum anumite gânduri îți apar în minte și în loc să te concentrezi doar pe respirație începi să te concentrezi și pe gândurile tale: este "prea rapidă", "prea neregulată", "nu mă ajută pentru îngrijorare". Cu cât încerci să-ți controlezi respirația cu atât vei observa că nu o poți face sau că lucrurile scapă de sub control. Deja nu mai ești în starea de prezentă, de acceptare, de conectarea cu momentul aici și acum.
A accepta un lucru nu înseamnă că ne place sau că este in regulă pentru noi, ci să știm că asta este realitatea cu care ne confruntăm și că avem un punct de pornire.
Să ne gândim la un moment în care a avut loc o despărțire în viața noastră. Nu a fost o situație care ne-a plăcut, am suferit, și poate de cele mai multe ori ne-am spus că ne-am fi dorit ca lucrurile să fie îndreptate, să-l facem pe celălalt să se întoarcă la noi dar nimic din toate astea nu au fost de ajutor ci dimpotrivă, a fost o neacceptare a realității care se întâmpla sub ochii noștri și nu făcea decât să prelungească momentul de suferință și agonie. Prin acceptarea situației, ne oferim un punct de pornire: Ne-am despărțit. Asta este realitatea. Nu-mi place. Sufăr. Dar acesta este punctul în care mă aflu și este firesc să fie astfel.
După ce acceptăm această realitate ne asumăm schimbarea. Ce presupune mai exact acest lucru? Înseamnă să identificăm ce este cu adevărat valoros pentru noi și ce vrem cu adevărat și apoi să fim dispuși să facem lucrurile dificile, dar necesare, pentru a ne recăpăta starea de bine.
Revenind la exemplul anterior, cum putem să ne asumăm schimbarea în urma unei despărțiri? Realitatea este că ne-am despărțit. Dacă protestez și întrețin această stare de supărare nu va schimba situația. Ce pot face? Pot accepta că aceasta este situația reală cu care mă confrunt și pot să mă implic în anumite activități care ar putea să-mi facă viața mai bună și să mă ajute să trec peste acest moment.
Acum vom regăsi și o serie de indicații succinte care ne-ar putea ajuta în procesul de acceptare și asumare a realității:
Mindfulness - sau cum înveți să accepți realitatea
- Distanțează-te
Te concentrezi pe experiențele de acum și aici și nu lași mintea să fugă în gânduri despre viitor. Gândul nu este o realitate - este ceea ce creează minte noastră.
Încearcă să gândești astfel
- Doar am gândul că voi fi mereu singur
- Doar observ că am un sentiment de tristețe
- Acum am un gând că nu sunt bun de nimic
-
Doar am un gând că trebuie să fac ceva chiar acum.
-
Descrie ce se află în fața ta
Privește în jurul tău, în încăperea în care te afli. Ce observi? Ce vezi? Enumeră aceste lucruri. Când descriem ceva, nu sărim la concluzii, nu încercăm să citim gândurile cuiva, nu încercăm să controlăm ceva ce ține de exterior.
- Întrerupe-ți prejudecățile
Este posibil ca toate îngrijorările pe care le ai să se formeze datorită modului în care privești lucrurile: ce este bun și ce este rău, ce este util și ce nu este util, etc. De exemplu: sunt urăt (ă), e posibil ca acesta să fie cancer, oare acesta este partenerul potrivit?. Aceste prejudecăți nu au legătură cu realitatea, ci cu ceea ce crezi tu că ar fi sau nu realitatea. Ele îți aduc anxietate și îngrijorare. În loc să judec și să emit o prejudecată pot descrie ceea ce gândesc în acel moment: Observ o aluniță pe braț. e mai închisă la culoare. dacă o ating se înroșește.
- Elimină-te din ecuație atunci când apare îngrijorarea
Dacă nu ești într-o relație acum și ești singur, gândește-te că sunt alte câteva milioane de oameni în această lume care sunt în aceeași situație, dacă te îngrijorezi cu privire la sănătatea unui membru apropiat din familie, amintește-ți că sănătatea ei nu depinde de tine, etc.
- Dispari - ca să vezi realitatea
Încearcă un exercițiu de imaginație în care tu dispari. Ce se întâmplă în lumea din jurul tău dacă tu nu mai exiști? Nu mai poți atinge realitatea pe care tu vrei să o controlezi.
- Acceptă limitările
De câte ori nu te-ai gândit că poți controla totul, că trebuie să știi totul sau să faci totul? Există multe limite pe care ar trebui să le acceptăm pentru a renunța la îngrijorări. Un exercițiu foarte bun ar fi să te gândești la lucrurile pe care tu poți să le controlezi și lucrurile pe care nu le poți controla, cele care nu țin de tine.
- Acceptă incertitudinea
De obicei persoanele care se îngrijorează des nu fac distincția între necunoscut și pericol. În acest context încearcă să te focusezi pe faptele concrete pe care le cunoști și antrenează-te în acest sens de fiecare dată când te confrunți cu o situație nouă.
Pentru a schimba ceva, este necesar să-ți asumi o alegere, altfel alegerile vor fi făcute de ceilalți în locul tău. De aceea este important să-ți pui următoarele trei întrebări atunci când te confrunți cu o situație pe care vrei să o schimbi și să ți-o asumi:
Care este scopul meu? Ce trebuie să fac ca să ajung la el? Am voința necesară să fac acest lucru?